Să revenim la idea principală a acestei postări - cum va avea loc îmbunătăţirea vederii în contextul în care ar exista anumite probleme emoţionale nerezolvate care stau la baza vederii proaste şi împiedică vindecarea completă. Ei, bine, dacă am constatat că avem asemenea probleme de ordin emoţional care ne împiedică să ne relaxăm complet şi crează careva tensiuni în anumite situaţii, asta nu înseamnă că trebuie să ne gîndim aşa :"Mai întîi trebuie să rezolv problemele mele şi doar apoi să mă apuc serios de metoda Bates", ci în ciuda acestor probleme să practicăm metoda Bates în continuare, să perseverăm pînă la urmă. Uneori vei observa că atunci cînd eşti echilibrat emoţional, cînd ai dispoziţie bună sau cînd ai reuşit să fii tu însuţi, sau într-un alt mod ai evitat încordarea care o purtai de obicei etc vederea va fi mai bună sau chiar perfectă şi asta fără să fi fost practicat înainte de asta vre-un exerciţiu Bates - asta înseamnă că pentru un anumit moment mai mult sau mai puţin îndelungat ochii şi mintea ta au fost.lăsaţi să se bucure de starea lor naturală de relaxare. Metoda Bates are scopul de a simula vederea perfectă pînă cea ea va redeveni iarăşi perfectă cu adevărat. Este un fel de "fake it till you make it" din engleză, adică "prefă-te că poţi pînă ce reuşeşti cu adevărat." Astfel, la asta am vrut să ajung - Procesul de îmbunătăţire a vederii va avea loc pe două căi paralele: pe de o parte ne vom îmbunătăţi vederea fiind mai echilibraţi emoţional (mai siguri pe noi înşine, mai dezinvolţi în exprimarea de sine, mai liberi în a spune "da" atunci cînd vrem cu adevărat să spunem "da" şi să spunem "nu" atunci cînd vrem să spunem "nu" etc.), iar pe de cealaltă parte - ne vom îmbunătăţi treptat vederea prin simularea vederii bune sau altfel spus - simularea obiceiurilor bune, naturale ale ochilor cu vedere perfectă pînă cînd aceste obiceiuri bune vor deveni spontane (ca la oamenii cu vedere normală) şi astfel vom avea din nou vedere perfectă aşa cum am avut-o odată.
Orice practică ai face din metoda Bates, aceasta nu trebuie să fie însoţită de efort. Dacă depui efort, este ca şi cum ai turna benzină pe foc pentru a-l stinge. Dacă observi că o anumită activitate nu dă rezultate, încearcă altceva sau încearcă să o faci în alt mod. Nu trebuie nicidecum să te forţezi să vezi clar. Cauza principală a vederii proaste, aşa cum am menţionat şi mai înainte este încordarea sau tensiunea mintală, iar aceasta din urmă este cauzată de cele mai multe ori de un efort mintal de a face ceva dificil sau chiar imposibilul. Ce am în vedere prin "efort de a face imposibilul" pentru că nu fiecare efort, fie el şi mintal va duce la tensiune mintală şi vedere proastă. Să luăm drept exemplu o persoană care are o tendinţă obsesivă în a muţumi pe toată lumea, aşa cum în engleză s-ar numi un "people pleaser" - o persoană care caută în permanenţă aprobarea celor din jur pentru a se simţi bine. Iată ce spune Vijai P. Sharma, Ph.D despre această formă patologică "...este o formă de dependenţă. Aşa cum o persoană dependentă de droguri caută drogul, tot aşa o persoană obsedată să mulţumească pe toţi caută aprobare. Tendinţa obsesivă de a muţumi este diferită de dorinţa altruistică. O asemenea obsesie are serioase consecinţe fizice şi emoţionale pe termen lung." Asemenea consecinţe fizice şi emoţionale pe termen lung rezultate din această obsesie, despre care menţionează Vijai P. Sharma cu siguranţă pot să ia şi forma unor tulburări de vedere. În această ordine de idei, iată ce spune acelaşi autor despre ce înseamnă cu adevărat relaxare: "Relaxarea este una dintre cele mai eronat înţelese cuvinte din limba engleză. Pentru unii oameni, a te relaxa înseamnă să vii de la lucru, să te descalţi şi înainte de a te toloni pe canapea, ca şi rutină să te duci să iei o bere rece din frigider şi să citeşti ziarul sau să priveşti televizorul. Să stea pe fotoliu cîteva minute pe parcursul zilei este relaxare pentru unii, pe cînd pentu alţii relaxarea este acea aţipire pe care o fură în timpul zilei. A te opri să fii indispus şi înervat tot timpul este relaxare pentru unii. Sunt o mulţime de concepţii greşite despre relaxare care trebuiesc clarificate. Majoritatea oamenilor care sunt ca regulă încordaţi au fost aşa de-a lungul multor ani. Ei au fost încordaţi majoritatea vieţii lor conştiente. Este starea lor standardă a corpului şi minţii. Ei nu sunt conştienţi de această încordare, o duc cu ei zi şi noapte, practic douăzeci şi patru de ore pe zi, şapte zile pe săptămînă. Dacă ar fi să-i întrebăm "Eşti cumva încordat?", ei ar spune, "Nu, sunt bine". Ei nu au un reper de comparaţie. Ei trebuie mai întîi să înveţe diferenţa dintre "starea de încordare" şi "starea de relaxare".
Sunt şi persoane care sunt de-a dreptul temătoare de cuvîntul "relaxare". Îl privesc cu suspiciune şi ezitare. Aceştea se tem că dacă încep să se relaxeze vor deveni lenoşi, neproductivi si vor pierde în competiţia cu alţii. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr, pentru că relaxarea în medicină şi psihologie are un sens foarte concret. ...Acest tip de relaxare te energizează, îţi reîncarcă bateriile, îţi intensifică acuitatea mentală şi creativitatea." În lumina celor citate mai sus, putem să concluzionăm că practic toate persoanele care au o încordare cronică la nivelul sistemului vizual sunt inconştienţi de această încordare. Starea de încordare a devenit simplă rutină faţă de care s-a creat o desensibilizare. Scopul metodei Bates este anume de a scoate la iveală această încordare şi gradual să o reducă pînă cînd va dispărea în totalitate şi vedere va deveni normală.
