"CÎT O SĂ DUREZE RESTABILIREA VEDERII NORMALE"

             "Dar cît timp trebuie eu să fac aceste exerciţii ca să-mi restabilesc vederea?" Este o întrebare destul de legitimă pe care o pun cei care dau peste metoda Bates. Înşăşi Bates povestea în Revista sa lunară din Septembrie 1919 că "Pacienţii întreabă cît o să dureze pînă cînd ei o să fie lecuiţi. " Răspunsul lui era că "durează atîta cît îţi ia să te relaxezi. Dacă aceast lucru poate fi făcut în cinci minute, pacientul este lecuit în cinci minute, indiferent de gradul erorii sale de refracţie, sau cît a durat ea. Toate persoanele cu eroare de refracţie sunt capabile să se relaxeze în cîteva secunde în anumite condiţii, dar pentru a obţine relaxare permanentă de obicei este nevoie o perioadă de timp considerabil. Cu toate acestea, anumite persoane pot să obţină relaxarea foarte rapid. Aceste lecuiri rapide sunt foarte rare, cu excepţia copiilor sub doisprezece ani, dar ele într-adevăr au loc, şi eu cred că va veni timpul cînd va fi posibil ca toţi să fie lecuiţi rapid. Este doar o chestiune de a acumula mai multe fapte/argumente şi de a le prezenta într-un asemenea mod încît pacientul să le înţeleagă repede.". Bates accentuează că metoda sa este cu atît mai eficientă pentru persoana care o aplică cu cît aceasta din urmă are posibilitatea să înţeleagă şi să-şi demonstreze adevărurile /argumentele conţinute în metoda sa. Într-adevăr, cu tehnologiile de astăzi atît de avansate, metoda bates ar putea fi atît de clar şi ilustrativ prezentată încît ar fi înţeleasă foarte repede de persoanele care vor să-şi recapete vederea normală.

              Mai departe Bates povesteşte despre un caz excepţional în care un pacient de-al său a fost lecuit de miopie foarte avansată (purtase ochelari de vreo 40 de ani) în 15 minute. Cu toate că asemenea cazuri ar trebui să ne inspire sensul posibilităţii, nu trebuie să uităm că ele sunt excepţionale, în conformitate cu Bates şi astfel nu ar fi util să avem avem aşteptări exagerate de la această metodă, pentru că fiecare persoană este diferită, şi deoarece însăşi metoda este în esenţă mentală, iar mentalităţile oamenilor sunt variate, durata de recuperare poate fi foarte diferită de la persoană la persoană. Dar în ultimă instanţă, metoda Bates are un numitor comun care este valabil pentru toate persoanele şi anume - relaxarea. Cu cît mai repede vei înţelege acest lucru şi îl vei demonstra ţie însuţi cu atît mai repede vei fi lecuit. Observă şi demonstrează ţie însuţi că cînd eşti relaxat vezi mai bine, iar cînd eşti încordat vederea se înrăutăţeşte; cînd încerci să vezi o suprafaţă cît mai mare din cîmpul vizual, vederea se înrăutăţeşte, iar cînd te uiţi la detallii cît mai mici - atunci vederea devine mai ascuţită; cînd priveşti fix fără ca privirea să se mişte, vederea e mai rea, iar cînd ai iluzia că lucrurile se mişcă dintr-o parte în alta, vederea se îmbunătăţeşte etc.

             În concluzie, statisticile cu privire la durata medie de recuperare a vederii normale nu prea au relevanţă. Am găsit pe un forum un subiect similar. Este în engleză şi poate fi găsit aici. Iniţiatorul subiectului de acolo se ocupă cu persoanele care au probleme de vedere după metoda Bates şi el a prezentat un caz în care o peroană ia scris prim email că nu prea dă rezultate metoda dată pentru el şi a mai întrebat cît ar dura în mediu lecuirea completă de miopie. Ideea care mi-a atras atenţia acolo este următoarea: Majoritatea oamenilor sunt orientaţi spre rezultate şi de obicei rezultate rapide. De aceea mulţi oameni ar prefera mai degrabă ochelarii sau lentilele de contact sau şi mai nou - operaţia LASIK, decît să încerce să-şi recapete vederea normală în mod natural. Ochelarii şi lentilele de contact nu înlătură cauza, ci tratează doar simptomele.

CUM SE MANIFESTĂ VEDEREA CLARĂ

            Cu cît practici mai mult Metoda Bates cu atît sclipirile de privire tot mai clară vor fi observate. Iată de exemplu cum se manifestă la mine vederea clară. Cea mai interesantă senzaţie este că ţi se luminează la periferia cîmpului vizual, este ca şi cum s-ar însenina cerul după ce norii se dau la o parte. Această luminare se observă şi în centrul cîmpului vizual, dar este mult mai accentuată la periferie. Aceasta se întimplă mai ales dacă sunt afară şi ma aflu în mişcare, de exepmlu, merg pe drum şi în special cînd este soare afară. Privirea centrală imediat devine ascuţită şi pot vedea în depărtare cum n-aş fi putut să văd în ochelari niciodată. Această percepţie de înseninare , în special la periferie este însoţită parcă de o uşurare, aş spune chiar răcorire a minţii/creierului. Nu ştiu dacă pot să redau exact în cuvinte asta. Dacă v-aţi spălat vreodată capul cu vre-un şampon mentolat sau ceva de genul acesta atunci vă puteţi da seama, e ceva asemănător, dar mult mai discret desigur. De foarte multe ori sclipirile de vedere clară, prelungite sunt însoţite de o uşoară  lăcrimare mai mult sau mai puţin pronunţată, dar nu se manifestă întotdeauna. Aşa cum am observat eu, cu cît eşti mai relaxat mental cu atît lăcrimarea e mai rară şi mai puţin intensă în momentul cînd se manifestă vederea clară. În momentele în care persistă senzaţiile de înseninare la periferie şi răcorire a minţii, de care am menţionat mai sus, lăcrimarea nici nu apare - mintea şi ochii sunt perfect relaxaţi în acele momente.

             O altă denzaţie perceptibilă în momentele de vedere clară  este mişcarea sacadică a ochilor/globilor oculari - un fel de tremurat, vibrat foarte scurt şi rapid şi în acelaşi timp discret. Asta este desigur în acord cu principiul mobilităţii, pentru că ochii sunt presupuşi să se mişte pentru a vedea clar, iar aceste mişcări ale ochiului normal sunt atît de rapide şi discrete încăt abia pot fi observate. Dacă nu mă greşesc, Bates menţiona că ochiul face cam vreo 70 de micro deplasări/mutări pe secundă.

             Un alt lucru care se manifestă este iluzia mişcării obiectului care este privit şi a întregului cîmp vizual. Obiectul privit, dar şi intreg cîmpul vizual par să se legene, mai ales în direcţie stînga - dreapta. Bates vorbea despre necesitatea de a ne imagina că lucrurile sunt mobile, că ele se mişcă  pentru a induce starea de legănare ("swing") a minţii şi a ochilor, stare care este normală pentru ochii care văd bine. Această stare Bates a numit-o "Balansare Universală" (din engl. "Universal Swing") - atunci cînd toate lucrurile privite se leagănă într-un ritm lent, constant, uşor.şi devin perfect clare.

             O altă senzaţie curioasă care se manifestă în momentele cînd ochii sunt relaxaţi şi văd clar este senzaţia la nivelul muşchilor extraoculari care se află mai aproape de nas: Parcă un fel de gîdilat uşor şi plăcut, parcă un fel de uşurare.        

CONCLUZIE

            În ultimele 3 paragrafe din acest blog am expus cate ceva despre fiecare principiu care stă la baza unei vederi normale/bune, adică despre relaxare, fixaţie centrală şi mobilitate. Aşa cum am menţionat mai înainte, acestea trei din urmă funcţionează împreună ca un tot întreg. Cu alte cuvinte, dacă  mintea îţi este relaxată atunci începi să vezi un punct foarte mic cel mai bine, şi ochii se mişcă în permanenţă de la un punct la altul; dacă te uţi în permanenţă după un punct cît mai mic (adică menţii fixaţia centrală) mişcîndu-ţi ochii de la un punct la altul (mobilitate) atunci ca şi consecinţă mintea începe să se relaxeze, pentru că asta e starea ei naturală. ş.a.m.d.

           Aceste trei principii pot fi ilustrate ca fiind un agrenaj (Sistem de roţi dinţate care se îmbucă una într-alta (cu scopul de a-şi transmite mişcarea)) , astfel încît dacă se mişcă o roată din acel agrenaj  atunci  se pun  mişcare toate celelate.

             Cu toate acestea, Bates nu se referea la acestea de mai sus ca fiind trei principii exclusive. Acestea poti fi deduse din scrierile sale şi din logica sa, şi apoi din propria experienţă cu metoda dată. Acestea sunt funcţiile/modurile naturale de a fi  ale vederii normale, dar mijloacele prin care pot ele pot fi puse/induse în funcţiune (la persoanle cu vedere defectuoasă ) sau perfecţionate (la persoanele cu vedere normală) sunt mai multe. După Bates, orice mijoc de înbunătăţire a vederii în ultimă instanţă nu este atlceva decît un mod de a obţine relaxare. Astfel, Bates vorbea despre diferite mijloace prin care vederea normală poate fi indusă (temporar sau permanent). Într-una din publicaţiile sale  periodice ale "Revistei  Vederii Mai Bune" din iunie 1921 W. Bates vorbeşte despre "Principiile tratamentului" (asta de fapt fiind un fel de concluzie a celorlate publicaţii ale sale de pînă atunci) unde enumeră şi descrie opt astfel de principii şi anume:

1. Închiderea ochilor;

2. Palmingul;

3. Fixaţia centrală;

4. Mutare şi balansare;

5.Memoria;

6.Imaginaţie;

7. Licărirea/sclipirea.;

8. Citirea literelor familiare/bine cunoscute.