marți, 25 mai 2010

CINE ESTE BATES?

Ei bine, în postul trecut am vorbit despre cîteva momente cheie din experienţa mea de îmbunătăţire a vederii prin metode naturale, în care am spus că la început am încercat să-mi restabilesc vederea bazîndu-mă pe exerciţiile de antrenare a muşchilor ochilor, necunoscuînd de fapt, nici pe departe esenţa metodei lui Bates.
           Iar acum: Cine este Bates?
William H. Bates , 1860-1931,  şi-a început cariera ca un chirurg ocular de succes în New-York. Dar după un anumit timp acesta  începuse să fie nemulţumit de practica oftalmologică convenţională şi s-a avîntat în propriul studiu asupra ochilor,  după  ce a început  să observe că anumiţi pacienţi cu erori de refracţie   îşi înbunătăţeau în mod spontan vederea.  Bates începuse să pună la îndoială teoriille care stăteau la baza practicilor oftalmologice care spuneau că unicul remediu pentru erorile de refracţie era să pui pe nasul pacientului o pereche  de lentile compensatoare, adică ochelari sau, mai modern - lentile de contact.
          Bates  nu era de acord cu teoria ortodoxă a acomodaţiei (modul în care ochii se focusează la diferite distanţe). Teoria acomodaţiei care stă la baza practicii de a prescrie ochelari spune că curbura lentilei ochiului este unica parte care controlează procesul de acomodare şi anume inflexibilitatea sa (a lentilei) face ca ochiul să funcţioneze defectuos.  Lăsînd la o parte tot ce învăţat din cărţi  despre ochi în calitate de medic oftalmolog, el şi-a luat retinoscopul şi s-a apucat să studieze ochiul aşa cum nu a mai fost studiat pînă atunci.  Bates  a descoperit că starea refracţie a ochiului, adică acuitatea vizuală  nu era era ceva static aşa cum era afirmat, ci varia foarte mult în depependenţă de starea emoţională.
          În cartea sa din 1920 - "Vedere perfectă fără ochelari"  Bates povesteşte despre cum şi-a lecuit propria hipermetropie, asta după  ce numeroşi specilalişti oculari îi spusese că "lentilele sale sunt tari ca piatra" şi că "nimeni nu poate să facă nimic cu asta".
         Descoperirile lui indicau că oamenii tind să devină miopi atunci cînd se află sub vre-o oarecare aprehensiune, anxietate, tensiune.  Bates a constatat că ochiul nu este acelaşi în mod constant, că eroarea de refracţie se schimbă, că tensiunea mintală şi încordarea  face această eroare de refracţie să crească, iar relaxarea  -  o face să descrească. Concluziile lui erau că vederea imperfectă nu era posibilă fără ca mai întîi să se producă o tensiune mintală,  că ochii sunt remarcabil de rezistenţi la ceea ce se întîmplă în exterior, că ei pot rapid să se regenereze  de la zgîrîieturi, pălituri, chiar şi arsuri, dar pot fi orbiţi de tensiunea mintală. Dr. Bates a mers mai departe şi a formulat o nouă serie de teorii despre vedere iar pe parcurs a dezvoltat ceea ce mai apoi avea să fie cunoscută sub denumirea de "Metoda Bates" care ajuta oamenii să-şi îmbunătăţească vederea.  Conform Dr. Bates, vederea slabă era cauzată în principal de trei lucruri: 1. Stresul sau tensiunea/încordarea mintală; 2. Obiceiuri vizuale proaste şi 3. Purtarea ochelarilor.
             William Bates era un om de ştiinţă, un medic, el a absolvit Colegiul de Medici şi Chirurgi la  Universitatea Columbia din New-York, plus la asta, aşa cum am menţionat la început, el mai era şi un chirurg ocular  de succes şi era foarte respectat În New York, pe lîngă acest fapt el mai era şi instructor de oftalmologie la Şcoala şi Spitalul Medical  de doctoranzi (din 1886 pînă la 1891). Şi ce se întîmplă mai departe? Bates este exclus de acolo în 1891. Închipuiţi-vă - oftalmlogii din acel spital prescriau ochelari la doctorii miopi de acolo, iar la un moment dat Bates începe să-i lecuiască  prin metoda sa recent descoperită. Aceşti ofltalmologi au studiat şi au practicat metoda de prescriere a ochelarilor ani întregi. Imaginaţi-vă cum aţi fi reacţionat voi dacă ar apărea cineva şi ar spune că ceea ce aţi învăţat şi în careaţi investiti timp şi bani nu este corect, că ochii pot să fie făcuţi să vadă bine şi fără ochelari sau lentile sau fără operaţie? Proabil că prima reacţie ar fi ridiculizarea, negarea. Pînă la urmă Bates a fost dat afară de preşedintele acelei instituţii, pentru că nu accepta ceea ce făcea Bates.
           După aceasta, peste cîţiva ani, Bates se dedică experimentelor, pleacă din New-York în alte oraşe şi pune  cu succes în practică metoda sa de prevenire a miopiei în şcoli din acele oraşe.  În 1910 Bates se întoarce în New-York şi se angajează ca medic asistent la un spital, iar curînd acesta a inceput să împlementeze metoda sa de prevenire a miopiei în unele şcoli din New-York. La Spitalul Harlem unde era angajat, el începuse să lucreze împreună cu Emily Lierman, care şi-a îmbunătăţit vedererea prin metoda sa (ei aveau să se căsătorească în 1928).  Cei doi ţineau "Zile Clinice" gratuite de mai multe ori pe săptămînă, unde stăteau la coadă mulţi oameni aşteptînd să fie ajutaţi.
           În 1891 Dr. Bates publică primul său articol despre eliminarea miopiei  într-o revistă medicală, iar în 1919 Bates a început să publice lunar articole în Revista sa "Vedere Mai Bună" care aveau să continue timp de 11 ani.  În 1920  publică cartea sa, Vedere perfectă Fără Ochelari, de asemenea denumită Remediul pentru vedere imperfectă prin tratare fără ochelari  (aceasta poate fi descărcată gratuit de pe internet, deşi nu ştiu dacă există vreo versiune în română ).  În engleză denumirea originală sună aşa - "Perfect Sight Without Glasses" sau  "The Cure of Imperfect Sight by Treatment Without Glasses".
          În 1923  Clinica sa din Spitalul Harlem este întreruptă odată ce Bates a părăsit spitalul şi a început să ţină în fiecare sîmbătă o "Zi Clinică" în privat. El a  continuat apoi să trateze pacienţi,  practic de toate formele de vedere imperfectă.
            William H. Bates a decedat pe 10 iulie 1931, la vîrsta de 70 de ani în timpul unei epidemii de poliomielită. În 1940 Emily, soţia sa a republicat cartea sa adăugînd un capitol util la sfîrţit cu sugestii despre cum de folosit metoda. După problemele cu legea a altor învăţători a Metodei Bates, cum este  cazul Margaret Corbett din 1940/1941, Emily a publicat o versiune editată a cărţii în 1943 numind-o Vedere Mai Bună Fără Ochelari.  (Better eyesight without glasses).  Această versiune a omis mult din textul original fapt  ce a facut mai greu de înţeles ceea ce Dr. Bates intenţionase să transmită cititorului. Fără acces uşor la Revistele sale de "Vedere mai Bună" care explică metoda în mare detaliu, Metoda Bates devenise eronat înţeleasă de mulţi oameni.  Astăzi acestea pot fi gratuit accesate pe internet, de exemplu aici http://www.central-fixation.com/better-eyesight-magazine/ . În prezent metoda este deseori asociată cu a face exerciţii pentru ochi. Dar nu asta este ceea ce Dr. Bates preda. El  recomanda nu exerciţii pentru ochi, ci utilizarea obiceiurilor vizuale naturale pe parcusrul întregii zile. Astăzi există în toată lumea învăţători/instructori profesionali   antrenaţi în Metoda Bates. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu